CONFERINŢA "ROMÂNIA - STRATEGIA DEZVOLTĂRII" | MARCEL BOLOŞ, MINISTRUL INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENE: "Avem în vedere ca pe terenurile Agenţiei Domeniilor Statului să realizăm parcuri fotovoltaice"

Unul dintre domeniile importante în această perioadă, atât pentru Uniunea Europeană cât şi pentru ţara noastră, este energia, a afirmat Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care a precizat că este nevoie de investiţii importante în capacităţile de producţie din surse regenerabile.

"Energia este capitolul cu cea mai mare greutate în acest moment. Sunt conturate investiţii în energia verde. Avem în vedere ca pe terenurile neproductive ale Agenţiei Domeniilor Statului să realizăm parcuri fotovoltaice, de energie solară. Este vorba despre mii de hectare. De asemenea este pregătit un proiect pe energie eoliană, destul de promiţător (n.red. - în zona Grindu Chituc). Dacă se implementează cele două proiecte, ele vor însemna şi producerea de hidrogen verde şi nu în cantităţi puţine. Puterea instalată va fi la un parc de 1500 MWh, iar la celălalt de 380MWh, ceea ce înseamnă că vom avea suficiente rezerve de energie verde şi sper să avem o negociere cu Comisia Europeană care să ducă la bun sfârşit aceste proiecte", a spus Marcel Boloş.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a arătat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este singurul document strategic pentru utilizarea banilor europeni, deoarece la nivel local avem şi alte strategii care privesc lanţurile de mobilitate urbană, pentru dezvoltarea zonelor urbane pe baza unor planuri de acţiuni şi dezvoltare.

"Se nasc aceste nuclee de dezvoltare urbană care vor pune România pe un nou drum al gândirii şi dezvoltării metropolitane. Clujul, prin cele două proiecte - de centură metropolitană şi metrou -, se va dezvolta astfel încât echilibrarea dezvoltării urbane în România şi apariţia acelui oraş cu milionul de locuitori să devină o realitate. Discutăm de o competiţie în asigurarea de servicii publice fără ca ele să fie concentrate doar în Bucureşti", a precizat ministrul Marcel Boloş.

Domnia sa a amintit că, în privinţa dezvoltării infrastructurii de transport în 2016 a fost adoptat Masterplanul General de Transport al României.

"De aici am pornit la drum cu dezvoltarea infrastructurii de transport, document care e folosit în PNRR şi în politica de coeziune. De atunci, România nu a mai creionat şi desenat nimic pe harta infrastructurii de transport ce se implementează acum, ci pe baza acelui document strategic fondurile europene merg pe destinaţiile prevăzute în Masterplanul General de Transport. Avem aceste documente strategice de referinţă la nivel local şi la nivel sectorial. Vom avea masterplanurile regionale de sănătate, care sunt condiţie de accesare a banilor din politica de coeziune. Constângerile pentru utilizarea fondurilor europene ne pun pe direcţia bună a utilizării banilor în concordanţă cu obiectivele urmărite la nivel european", a spus Marcel Boloş.

Referitor la PNRR, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a amintit că acest document are peste 500 mainstormuri şi jaloane de îndeplinit şi a menţionat că "fiecare trimestru e o cruce pe care o avem de dus, pentru că vine cu un număr de jaloane ce trebuie îndeplinite".

"Avem atât componenta de reformă cât şi componenta de investiţii. Componenta de reformă e cu un pronunţat efect de noutate pentru România. Pe componenta de investiţii, predominantă în PNRR e infrastructura de transport, care se află în perioada în care avem buget total record, de peste 20 miliarde euro, atât pe redresare şi rezilienţă, cât şi pe politica de coeziune, alocare destinată implementării proiectelor de infrastructură de transport. De aceea este un moment crucial pentru Ministerul Transporturilor şi pentru Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, pentru a îmbunătăţi capacitatea de implementare şi pentru a sprijini absorbţia banilor europeni şi a vedea implementate proiectele respective. La fel este şi în educaţie, şi în sănătate. În educaţie, nu a rămas nicio universitate să nu aibă încheiate contracte pentru a-şi pune la punct digitalizarea universitară. E cea mai mare alocare pe componenta educaţie, pentru că întreaga activitate educaţională ce ţine de partea de digitalizare şi de dotarea cu echipamente a laboratorarelor şi dotarea cu mobilier a sălilor de clasă, va fi finanţată cu 3,7 miliarde euro", a spus Marcel Boloş.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a menţionat că în prezent MIPE gestionează 24 miliarde euro pe politica de coeziune şi că, în lipsa documentelor strategice, nu vom putea accesa această finanţare şi nici diferenţa până la alocarea totală de 43 miliarde euro pe această politică.

"În momentul de faţă, din PNRR avem prefinaţarea încasată şi, în curs de aprobare - sper să vină anunţ oficial chiar astăzi pentru cererea de plată numărul 1, ceea ce înseamnă încă 2,6 miliarde euro (n.red. - Comisia Europeană a anunţat ieri că evaluare preliminară a primei cereri plată este pozitivă şi a transmis-o Comitetului economic şi financiar pentru avizare, aviz ce urmează să fie acordat în maximum patru săptămâni). Suntem în pregătire cu cererea de pltă nr. 2, care are o valoare de 3 miliarde euro. După încasarea primei cereri de plată, o putem depune pe a doua. Cred că în cursul lunii octombrie vom avea condiţiile necesare pentru depunerea cererii nr. 2, care vizeaza 51 de jaloane şi ţinte din primul semestru al anului 2022. În acest moment, avem disponibilul necesar pentru ca investiţiile şi proiectele din PNRR să nu fie în pericol şi mecanismele vor intra în normalitate. 2022 nu va fi un an foarte productiv din perspectiva plăţilor din banii încasaţi de la Comisia Europeană pe PNRR, dar anul 2023 este unul promiţător", a arătat Marcel Boloş.

Ministrul de resort a mai spus că din totalul fondurilor alocate ţării noastre pentru perioada 2021-2027, 8,2 miliarde euro vor fi folosiţi pentru resursa umană, adică pentru capitalul uman prin intermediul a două programe operaţionale: Programul Operaţional de Incluziune şi Demnitate Socială (POIDS) şi Programul Operaţional de Educaţie şi Ocupare (POED).

"POED se află în ultimă fază de aprobare cu Comisia Europeană, dar vă asigur că măsurile active de ocupare sunt finanţate pentru stimularea ocupării forţei de muncă. Trebuie să vedem ce tipuri de măsuri active finanţăm pentru a mări rata de ocupare a forţei de muncă din ţara noastră", a concluzionat Marcel Boloş.